Imposibilitatea de a gasi si a obtura un canal influenteaza prognosticul tratamentului endodontic.
Frecventa celui de-al doilea canal pe radacina mezio-vestibulara de molar prim maxilar este destul de mare(94-98%),acest lucru ar trebui sa ne faca sa costientizam ca molarul prim maxilar are 4 canale.
Obiectivul tratamentului enododntic este ca prin curatire mecanica si chimica a intregului sistem endodontic sa putem sa obturam etans acest sistem cu un material inert.
O cauza majora a esecului enodontic al molarilor primi superiori il reprezinta imposibilitatea de a localiza,conforma si obtura canalul MV2 prezent.
Weine descrie 4 tipuri diferite de anatomie a radacinii MV:
-tipul I (un singur canal ce porneste de la nivelul camerei pulpare pana la apex)
-tipul II(doua canale ce pornesc din camera pulpara dar care se unesc in treimea apicala intr-un singur canal)
-tipul III(doua canale separate ce parasesc camera pulpara si care se deschid prin foramenuri separate la nivelul radacinii MV)
-tipl IV(un canal ce pleaca de la nivelul camerei pulpare ,dar care se bifurca in imediata apropiere a apexului in doua canale distincte cu doua foramene separate).
LOCALIZARE
Orificiul canalului MV2 este situate de obicei pe o linie imaginara intre canalul MV1 si canlul P.
Negocierea canalului MV2 poate fi o provocare. Canalul MV1 pleaca de la nivelul camerei pulpare doar cu o usoara inclinare spre mezial in schimb MV2 pleaca cu o curbura accentuata spre mezial imediat dupa intrarea la nivelul orificiului lui in prima treime coronara.La incercarea intrarii cu un ac pe treiectul lui ,varful acului de va bloca in peretele mezial impiedicand avansarea spre apical.Deoarece acest canal este foarte subtire si de multe ori calcificat ,problemele sunt exacerbate.
Dupa localizarea canalului este indicat sa sa foloseasca anse diamantate de ultrasunete pentru a indeparta cat mai mult din tavanul de edentina meziala care deseori ascunde acest canal si pentru a inlatura din curbura accentuata de la intrarea in canal.Pentru a facilita localizarea si instrumentarea canalului MV2,accesul in coroana molarului e indicat sa fie romboidala ca forma pentru a asigura spatial necesar pentru negocierea canalului. Exista cazuri cand canalul MV2 pleaca de la acelasi nivel cu MV1 ,impartind acelasi orificiu.De obicei in aceste cazuri orificiul de plecare al celor doua canale are forma ovala.
De obicei orificiul de deschidere al MV2 este prezent pe linia imaginara dintre MV1 si canalul P,dar mai aproape de canalul MV. Cand de afla in imediata vecinatate a canalului MV1 de obicei cele 2 canale se unesc ,iar cand se afla la distant de MV1 de obicei sunt doua canale separate cu foramenuri separate.
Este important ca cliniacianul sa fie convins de existenta acestui canal la toti molarii primi superiori si sa il caute atent.Accesul romboidal precum si o metoda de magnificatie(lupe sau microscop dentar) ajuta la determinarea pozitiei MV2.Pot ajuta si “testul bulelor de sampanie” realizat cu hipoclorit de Na 5% incalzit ,sau colorarea cu albastru de metilen a podelei camerei pulpare.
CONCLUZII
Cand tratam molarul prim superior trebuie sa ne asumam faptul ca exista 2 canale pe radacina MV.
Daca avem esec endodontic la nivelul acestor molari putem imediat sa ne gandin ca am ratat prepararea si curatirea acestul canal.Asa ca inainte de a obtura un molar ar trebui sa aruncam o a doua privire si sa cautam bine prezenta MB2 care ne poate produce probleme mai tarziu.
Mult success !
Dr Andra Vasile (Practica limitata la Endodontie)