Durerile de dinti nu iarta pe nimeni atunci cand apar. Nu conteaza cine esti si ce rang ai.
Chiar daca era Elisabeta I, regina Angliei, ea nu a scapat de durerile de dinti. Avea dintii innegriti si se credea ca din cauza consumului mare de zahar. La finalul anului 1578, medicii iau recomandat sa isi extraga dintele care nu o mai lasa sa doarma noaptea.
Elisabeta I a refuzat, de frica unei dureri si mai mari. Pentru a o incuraja, episcopul John Aylmer din Londra a acceptat sa i se scoata un dinte in fata ei. Se pare ca a convins-o.

Ludovic al XIV-lea suferea enorm de mult de dureri de dinti. Peste aproape o suta de ani dupa Elisabeta I, in anul 1685, el a cerut sa ii fie extrasi dintii de sus, din partea stanga.
Din pacate insa infectiile dentare l-au afectat suficient de mult cat sa semneze edictul ce anula libertatatea de inchinare in Franta. Cel putin asa spunea gura targului pe atunci.

Peste inca o suta de ani, in America, George Washington avea mari dureri de dinti. Incepand cu varsta de 22 de ani fusese nevoit sa isi extraga cate un dinte aproape in fiecare an. Astfel, in anul 1789, cand a ajuns primul presedinte al SUA, nu mai avea niciun dinte in gura. Iar protezele dentare din fildes cioplit nu il ajutau prea mult.
Chiar daca legenda spune ca Washington a avut dinti de lemn, adevarul este ca a avut proteze facute din dinti de om, din fildes si din plumb. Stomatologii lui obtineau dintii de om de la jefuitorii de morminte si de la cei care mureau pe campul de lupta.
Abia in anul 1850 englezii de rand au ajuns sa isi permita si ei o proteza. Atunci au aparut primele proteze care aveau la baza cauciuc vulcanizat.